Legislatie: locuri de munca

Obtinerea unui loc de muncă în străinătate prin intermediul agenţilor de ocupare a forţei de muncă. Actele normative care reglementează activitatea agenţilor de ocupare privaţi:• Legea nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate
• OG nr. 43/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate
• HG nr. 384/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate
• HG nr. 850/2002 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin HG nr. 384/2001

În România, activitatea privată de mediere şi plasare a forţei de muncă în străinătate se realizează de către societăţile comericale constituite în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au ca activitate principală "Selecţia şi plasarea forţei de muncă" cod CAEN – 7450.
Pentru a desfăşura activitatea de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate, agenţii de ocupare privaţi trebuie să aibe încheiate contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din străinătate, după caz.
!!! Acreditarea agenţilor privaţi de ocupare a forţei de muncă ce activează în baza Legii nr. 156/2000 a fost abrogată prin OG 43/2002, aceştia având în prezent, obligaţia să se înregistreze la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia îşi au sediul.

!!! Recrutarea cetăţenilor români pentru locuri de muncă în străinătate nu poate fi realizată de către persoane fizice, de agenţii de turism şi societăţi de transport, de reprezentanţi ai bisericii sau ai cultelor religioase, de organizaţii sau fundaţii.